Domeniu: Muncă și învățare

Mai multe reveniri, în locul unei singure sesiuni lungi

Efectul spațierii: avantajul pe care îl poate avea învățarea distribuită în timp pentru păstrarea informațiilor.

Imaginează-ți că vrei să înveți douăzeci de expresii într-o limbă străină.

Într-o duminică, le repeți timp de două ore. Spre final, aproape toate îți par cunoscute. După o săptămână fără să mai revii asupra lor, descoperi că recuperezi mult mai puține decât te așteptai.

Pentru următorul set, încerci altă organizare: împarți timpul disponibil între mai multe sesiuni, în zile diferite, și revii asupra expresiilor deja întâlnite.

Acum ai schimbat distribuția învățării, păstrând același obiectiv.

Ce se întâmplă în mintea ta

Efectul spațierii descrie avantajul pe care repetările separate prin intervale de timp îl au frecvent asupra reținerii ulterioare, în comparație cu repetările concentrate într-o singură sesiune.

Este un efect al învățării, nu o eroare de judecată. Cercetarea îl examinează prin compararea performanței la teste ulterioare, în condiții diferite de distribuire a studiului.

Pentru exemplul expresiilor, întrebarea relevantă este cât de bine le poți folosi sau reaminti după un interval, nu doar cât de cunoscute par la sfârșitul sesiunii.

Unde îl mai poți întâlni

  • La învățarea vocabularului: revii asupra acelorași cuvinte în zile diferite.
  • La pregătirea unui examen: reiei capitolele pe parcursul mai multor săptămâni.
  • La însușirea unor informații profesionale: incluzi recapitulări după instruirea inițială.
  • La studierea unor concepte: revizitezi explicațiile și exemplele după ce a trecut timp de la prima întâlnire.

Acestea sunt posibile aplicații. Programul potrivit trebuie adaptat sarcinii și scopului învățării.

Ce știm din cercetare

Meta-analiza lui Cepeda și a colaboratorilor, publicată în 2006, a sintetizat 317 experimente asupra practicii distribuite în sarcini de memorie verbală. Analiza a arătat că intervalul dintre sesiuni și timpul până la testare trebuie luate în calcul împreună.

Într-un studiu ulterior, cu peste 1.350 de participanți, autorii au variat intervalul dintre învățare și recapitulare, precum și întârzierea testului final. Pentru un anumit moment al testării, mărirea pauzei ajuta până la un punct, după care performanța scădea. Intervalele mai lungi nu sunt automat mai bune.

Există un calendar perfect de repetare?

Nu există o singură succesiune de intervale care să fie optimă pentru toate obiectivele.

Cercetarea arată că intervalul util depinde inclusiv de cât timp vrei să păstrezi informația. Un plan pentru un test apropiat nu trebuie presupus optim pentru reamintirea după mai multe luni.

Ce poți încerca

  • Stabilește orizontul de timp. Când vei avea nevoie de informație?
  • Programează reveniri concrete. Pune recapitulările în calendar, în loc să le lași pentru timpul rămas.
  • Reia conținutul anterior. Pauzele dintre sesiuni nu ajută prin ele însele dacă nu mai revii la material.
  • Verifică ce ai păstrat. Observă ce poți explica sau reproduce după un interval.
  • Ajustează planul. Dacă ai uitat foarte mult, scurtează pauza ori acordă mai mult timp înțelegerii inițiale.

O întrebare de luat cu tine

Cum pot organiza învățarea astfel încât să mai știu informația și când voi avea nevoie de ea?

Denumire și contexte

Concept
Efectul spațierii
Termeni în engleză
Spacing effect; Distributed practice effect
Concepte conexe
Practica recuperării din memorie; Iluzia cunoașterii; Uitarea

Surse

  1. Cepeda, N. J., Pashler, H., Vul, E., Wixted, J. T. și Rohrer, D. (2006). Distributed practice in verbal recall tasks: A review and quantitative synthesis. Psychological Bulletin, 132(3), 354–380. Articol.
  2. Cepeda, N. J., Vul, E., Rohrer, D., Wixted, J. T. și Pashler, H. (2008). Spacing effects in learning: A temporal ridgeline of optimal retention. Psychological Science, 19(11), 1095–1102. Articol.