Ancorarea
Anchoring Bias
Tendința ca o primă valoare văzută sau auzită să devină reperul după care judecăm tot ce urmează.
De ce mi se pare o ofertă prea bună ca să o ratez?
Banii par să fie domeniul cifrelor exacte, dar felul în care îi cheltuim ține și de context: ce preț am văzut primul, cum e prezentată o ofertă, ce simțim când plătim. Conceptele de aici te ajută să observi ce îți influențează judecata în fața unui raft, a unui coș online sau a unei negocieri.
O situație cunoscută
Ai intrat după un singur lucru și ai ieșit cu trei, pentru că „erau la reducere”.
Începe aici
Dacă nu știi de unde să pornești, începe cu acestea. Lista completă este mai jos.
Anchoring Bias
Tendința ca o primă valoare văzută sau auzită să devină reperul după care judecăm tot ce urmează.
Loss Aversion
Tendința ca o pierdere să cântărească emoțional mai mult decât un câștig de aceeași mărime.
The Sunk Cost Fallacy
Tendința de a continua ceva doar pentru că am investit deja timp, bani sau efort, deși aceste resurse nu mai pot fi recuperate.
Decoy Effect
Tendința ca preferința dintre două opțiuni să se schimbe când apare o a treia, vizibil mai slabă, care face una dintre ele să pară mai avantajoasă.
39 de concepte
Se afișează toate cele 39 de concepte.
Anchoring Bias
Tendința ca o primă valoare văzută sau auzită să devină reperul după care judecăm tot ce urmează.
Loss Aversion
Tendința ca o pierdere să cântărească emoțional mai mult decât un câștig de aceeași mărime.
Distinction Bias
Tendința de a supraestima diferențele dintre opțiuni atunci când le comparăm una lângă alta, deși în folosirea de zi cu zi diferența poate conta puțin.
Bundling Bias
Tendința de a folosi sau prețui mai puțin elementele cumpărate la pachet decât pe cele plătite separat.
Salience Bias
Tendința de a ne concentra pe informațiile care ies în evidență — vizibile, emoționante, neobișnuite — și de a le neglija pe cele mai puțin vizibile, dar la fel de importante.
Mental Accounting
Tendința de a împărți banii în „conturi” mentale separate — salariu, bonus, bani de vacanță — și de a-i trata diferit, deși au aceeași valoare.
Bye-Now Effect
Ideea, testată în studii în limba engleză, că un cuvânt care seamănă fonetic cu „buy” („cumpără”) poate face cumpărarea mai prezentă în minte.
Less-is-Better Effect
Tendința ca, atunci când evaluăm opțiunile separat, să o preferăm pe cea mai mică sau mai modestă, dacă pare mai bună în propria categorie.
Noble Edge Effect
Tendința de a privi mai favorabil produsele unei companii care pare preocupată de probleme sociale sau de mediu.
Disposition Effect
Tendința de a vinde prea repede ce a câștigat valoare și de a păstra prea mult ce a pierdut, în speranța unei reveniri.
Endowment Effect
Tendința de a valoriza mai mult un lucru doar pentru că îți aparține.
Decoy Effect
Tendința ca preferința dintre două opțiuni să se schimbe când apare o a treia, vizibil mai slabă, care face una dintre ele să pară mai avantajoasă.
Reflection effect
Inversarea preferinței pentru risc între alegeri formulate ca și câștiguri și alegeri formulate ca pierderi: prudență când e vorba de câștiguri, asumarea riscului când e vorba de pierderi.
Bandwagon Effect
Tendința de a adopta o opinie sau un comportament pe măsură ce pare că tot mai mulți oameni îl adoptă.
IKEA Effect
Tendința de a prețui mai mult lucrurile la a căror realizare am contribuit, chiar dacă rezultatul nu e perfect.
Nostalgia Effect
Influența pe care amintirile încărcate afectiv despre trecut o au asupra preferințelor și alegerilor din prezent.
Cashless Effect
Tendința de a cheltui mai ușor atunci când plătești cu cardul, telefonul sau alte metode în care banii nu se văd fizic.
Bottom-Dollar Effect
Tendința de a fi mai puțin mulțumit de o achiziție făcută atunci când bugetul era aproape epuizat.
Affect Heuristic
Scurtătura prin care impresia afectivă trezită de o opțiune — ne atrage sau ne neliniștește — devine reper pentru evaluarea riscurilor și beneficiilor ei.
Hyperbolic Discounting
Tendința de a prefera recompensele imediate în locul celor mai mari, dar întârziate — o preferință care se poate inversa când ambele sunt în viitor.
Naive Allocation
Tendința de a împărți resursele în mod egal între opțiunile disponibile, indiferent dacă acestea sunt la fel de potrivite.
Priming
Efectul prin care întâlnirea unui stimul poate influența felul în care percepem sau reacționăm la un stimul ulterior. Unele forme sunt bine documentate, altele sunt discutate în literatură.
Regret Aversion
Tendința de a lua decizii mai ales pentru a evita regretul anticipat, uneori evitând orice alegere.
Status Quo Bias
Tendința de a prefera ca lucrurile să rămână cum sunt și de a trata orice schimbare ca pe o posibilă pierdere.
Present Bias
Tendința de a acorda mai multă greutate costurilor și beneficiilor imediate decât celor din viitor.
Projection Bias
Tendința de a presupune că preferințele și nevoile noastre de acum vor rămâne aceleași și în viitor.
Zero Risk Bias
Tendința de a prefera eliminarea completă a unui risc mic în locul unei reduceri mai mari a unui risc mai important.
Ambiguity Effect
Tendința de a prefera opțiunile cu probabilități cunoscute celor ale căror șanse nu le putem estima clar, chiar dacă acestea nu sunt neapărat mai puțin avantajoase.
Framing Effect
Tendința ca aceeași informație să ducă la alegeri diferite în funcție de cum este formulată — de exemplu, ca câștig sau ca pierdere.
Motivating Uncertainty Effect
Observația că, în anumite situații, o recompensă cu valoare necunoscută poate motiva mai mult decât una cunoscută.
Serial Position Effect
Tendința de a reține mai bine elementele de la începutul și de la sfârșitul unei liste decât pe cele din mijloc.
Mere Exposure Effect
Tendința de a ajunge să preferăm lucrurile, oamenii sau ideile doar pentru că le-am întâlnit de mai multe ori.
Ostrich Effect
Tendința de a evita informațiile care ne-ar putea neliniști, chiar și atunci când ne-ar fi utile.
Hot Hand Fallacy
Credința că o serie de reușite face o nouă reușită mai probabilă, chiar și acolo unde rezultatele depind în mare parte de întâmplare.
The Sunk Cost Fallacy
Tendința de a continua ceva doar pentru că am investit deja timp, bani sau efort, deși aceste resurse nu mai pot fi recuperate.
Gambler's Fallacy
Credința că un eveniment aleatoriu devine mai probabil sau mai puțin probabil în funcție de ce s-a întâmplat înainte, deși șansele au rămas aceleași.
Take-the-best Heuristic
Strategia de a compara opțiunile după un singur criteriu considerat cel mai important și de a decide de îndată ce acel criteriu face diferența. Poate fi utilă când timpul e scurt, dar lasă deoparte celelalte criterii.
Incentivization
Folosirea recompenselor pentru a influența comportamentul. Efectul depinde de context: uneori susține efortul, alteori poate schimba motivația în moduri neașteptate.
Choice Overload
Situația în care un număr foarte mare de opțiuni face alegerea mai grea, mai lentă sau mai puțin satisfăcătoare.
Încearcă un alt cuvânt, verifică ortografia sau caută în indexul alfabetic, care cuprinde toate domeniile.
Denumirile românești marcate în catalog drept formulări de lucru vor fi revizuite; termenul original în engleză apare sub fiecare denumire. Repartizarea pe domenii este editorială și servește navigării.
Alte domenii: Relații și comunicareMuncă și învățareImaginea despre mine