Imaginează-ți că găsești 100 de lei într-un buzunar al unei haine. Te bucuri, iar ziua continuă. Cu altă ocazie, descoperi că ai pierdut 100 de lei. Revii asupra momentului, verifici buzunarele și te gândești ce ai fi putut face cu banii.
Suma este aceeași, dar cele două experiențe pot avea greutăți diferite pentru tine. Această asimetrie se află în centrul aversiunii față de pierdere.
Ce se întâmplă în mintea ta
Evaluăm adesea rezultatele în raport cu un punct de referință: ce avem acum, ce ne așteptam să primim sau ce considerăm normal. În această evaluare, o pierdere poate cântări mai mult decât un câștig comparabil. Modelul formulat de Tversky și Kahneman descrie această sensibilitate diferită față de schimbările în minus și în plus.
De exemplu, după ce te obișnuiești cu un beneficiu, dispariția lui poate deveni mai importantă decât ți s-ar fi părut obținerea lui înainte să îl ai.
Unde o mai poți întâlni
- La cumpărături: un mesaj precum „Pierzi reducerea astăzi” îți poate muta atenția de la utilitatea produsului la ocazia care dispare.
- La abonamente: păstrezi un pachet pentru o funcție pe care o folosești rar, dar la care îți este greu să renunți.
- La muncă: retragerea unui beneficiu poate conta pentru tine mai mult decât acordarea unui avantaj comparabil.
- În schimbările cotidiene: observi imediat lucrurile la care trebuie să renunți, iar avantajele posibile rămân în fundal.
Aceste exemple sunt puncte de reflecție. O anumită alegere poate avea și alte explicații, precum costurile schimbării sau importanța reală a beneficiului.
Ce știm din cercetare
O meta-analiză publicată în 2024 a reunit 607 estimări ale aversiunii față de pierdere, provenite din 150 de articole. Amploarea cercetării nu înseamnă însă că avem o regulă simplă pentru fiecare persoană și situație. O reanaliză din 2025 a contestat robustețea unor concluzii și a subliniat importanța condițiilor în care este măsurat efectul.
Formula populară potrivit căreia pierderile „dor de două ori mai mult” nu trebuie tratată ca o constantă psihologică universală.
Când este firesc să te protejezi de pierderi?
Dacă o pierdere îți afectează cheltuielile esențiale, consecințele ei pot fi mult mai serioase decât avantajul unui câștig egal. Prudența poate fi justificată de situația ta concretă.
Întrebarea utilă este dacă reacția ține cont de aceste consecințe sau este dominată de sentimentul că renunți la ceva ce considerai deja al tău.
Ce poți încerca
- Scrie ce ai pierde și ce ai câștiga prin fiecare opțiune.
- Precizează punctul de comparație: situația actuală, o promisiune sau o așteptare.
- Întreabă-te cât valorează pentru tine beneficiul în utilizarea de zi cu zi.
- Reformulează alegerea din perspectiva obținerii și din perspectiva renunțării.
- Lasă timp înaintea unei decizii declanșate de un mesaj de tipul „ultima șansă”.
O întrebare de luat cu tine
Îmi protejez ceva important sau îmi este greu să accept ideea unei pierderi?
Denumire și contexte
- Concept
- Aversiunea față de pierdere
- Termen în engleză
- Loss aversion
- Alte domenii
- Muncă și învățare; Alegeri cotidiene și viitor
- Concepte conexe
- Efectul de înzestrare; Biasul de status quo; Efectul de încadrare
Surse
- Tversky, A., & Kahneman, D. (1991). Loss aversion in riskless choice: A reference-dependent model. The Quarterly Journal of Economics, 106(4), 1039–1061. Articol
- Brown, A. L., Imai, T., Vieider, F. M., & Camerer, C. F. (2024). Meta-analysis of empirical estimates of loss aversion. Journal of Economic Literature, 62(2), 485–516. DOI
- Yechiam, E., & Zeif, D. (2025). Loss aversion is not robust: A re-meta-analysis. Journal of Economic Psychology, 107, 102801. DOI