Imaginează-ți că plătești de câțiva ani un abonament pentru o aplicație pe care o folosești rar.
Există o variantă mai ieftină, potrivită pentru ce ai nevoie acum. Transferul ar dura puțin, iar informațiile importante pot fi păstrate.
Totuși, amâni comparația: „Lasă, merge și așa.”
Dacă ai alege astăzi pentru prima dată, probabil ai analiza ambele variante. Faptul că una este deja activă pare însă să încline alegerea înainte să începi.
Ce se întâmplă în mintea ta
Biasul de status quo este tendința de a favoriza păstrarea opțiunii actuale dincolo de ceea ce justifică avantajele sale și costurile reale ale schimbării.
Samuelson și Zeckhauser au investigat dacă aceeași alternativă devine mai atrăgătoare când este prezentată drept situația existentă. În experimentele lor, această poziționare influența alegerile.
În exemplul abonamentului, verificarea utilă este ce anume susține păstrarea lui: funcțiile, costurile de transfer sau simplul fapt că este deja acolo.
Unde îl mai poți întâlni
- La cumpărături: alegi automat același produs, fără să mai verifici dacă îți satisface nevoile.
- În organizarea muncii: păstrezi un proces dificil deoarece așa a fost stabilit inițial.
- În programul personal: continui o activitate care nu te mai interesează, fără să reexaminezi locul ei în săptămâna ta.
- În folosirea tehnologiei: menții o setare implicită care nu se potrivește preferințelor tale.
Sunt exemple ipotetice. Repetarea unei alegeri nu dovedește, singură, existența unui bias.
Ce știm din cercetare
În studiul publicat în 1988, Samuelson și Zeckhauser au folosit probleme de decizie în care prezentarea alternativelor varia.
Unele versiuni ofereau opțiunile fără să indice una existentă. În altele, o variantă era desemnată drept status quo. Participanții o păstrau mai frecvent când ocupa această poziție.
Rezultatul arată influența modului în care este prezentată alegerea. Nu demonstrează că păstrarea unei opțiuni este, în general, o decizie slabă.
Dar stabilitatea poate fi o alegere bună?
Da. Schimbarea poate cere bani, timp, învățare sau asumarea unor riscuri. Continuitatea poate avea o valoare reală.
Poți lua o decizie informată de a rămâne. Important este să poți spune ce justifică alegerea, în condițiile de acum.
Ce poți încerca
- Reia alegerea de la zero. Dacă nu ai avea niciuna dintre variante, ce ai alege?
- Separă costurile concrete de disconfortul anticipat. Cât ar dura efectiv schimbarea și ce ar presupune?
- Calculează și costul păstrării. Ce bani, timp sau oportunități consumă opțiunea actuală?
- Stabilește un moment de reevaluare. Pentru lucrurile importante, poți face o verificare periodică.
- Testează o alternativă, dacă există o variantă simplă și reversibilă.
O întrebare de luat cu tine
Păstrez această opțiune pentru avantajele ei actuale sau pentru că alegerea a fost deja făcută cândva?
Denumire și contexte
- Concept
- Biasul de status quo
- Termen în engleză
- Status quo bias
- Alte domenii
- Bani și cumpărături; Muncă și învățare; Imaginea despre mine
Surse
- Samuelson, W. și Zeckhauser, R. (1988). Status quo bias in decision making. Journal of Risk and Uncertainty, 1, 7–59. Articol.