Ai cumpărat două investiții, fiecare cu 1.000 de lei.
Prima valorează acum 1.200 de lei. A doua valorează 800.
Te gândești să vinzi prima: „Măcar câștigul acesta să fie sigur.”
Pe a doua vrei să o păstrezi: „Nu vând până nu ajunge din nou la 1.000.”
Nu ai verificat ce s-a schimbat în perspectivele lor. Decizia este ghidată de poziția fiecăreia față de prețul plătit.
Poate că vânzarea primei și păstrarea celei de-a doua sunt justificate. Dar câștigul și pierderea față de trecut sunt suficiente pentru a stabili asta?
Ce se întâmplă în mintea ta
Efectul de dispoziție descrie preferința de a vinde investiții profitabile și de a le păstra pe cele aflate în pierdere. Termenul se referă aici la comportamentul de vânzare și păstrare a activelor.
Una dintre explicațiile propuse privește evaluarea rezultatelor față de un reper, adesea prețul de cumpărare. Vânzarea poate închide un câștig satisfăcător sau poate transforma pierderea într-un rezultat greu de acceptat. Sunt discutate și alte explicații, inclusiv așteptarea revenirii prețului.
În exemplul imaginar, valoarea de 1.000 de lei capătă o semnificație specială: punctul la care simți că poți ieși „fără să pierzi”.
Totuși, scăderea valorii există deja în evaluarea curentă a investiției. Păstrarea ei nu garantează revenirea la prețul plătit.
Unde îl mai poți întâlni
Poți verifica acest tipar când observi că:
- Vinzi după o creștere modestă, fără să revizuiești motivele pentru care ai cumpărat.
- Păstrezi după o scădere, având ca argument principal recuperarea prețului inițial.
- Evaluezi diferit investiții similare, în funcție de câștigul sau pierderea ta personală.
- Amâni o analiză, fiindcă nu vrei să iei în calcul posibilitatea unei alegeri inițiale nereușite.
Aceste situații invită la verificarea motivelor. O tranzacție izolată nu dovedește existența efectului.
Ce știm din cercetare
Hersh Shefrin și Meir Statman au prezentat conceptul într-un articol din 1985 despre vânzarea prea timpurie a investițiilor câștigătoare și păstrarea prea îndelungată a celor pierzătoare.
În 1998, Terrance Odean a analizat tranzacțiile din 10.000 de conturi de brokeraj. Investitorii realizau câștigurile mai ușor decât pierderile. În acele date, tiparul nu era explicat suficient prin reechilibrarea portofoliului, costurile de tranzacționare sau performanța ulterioară.
Studiul documentează un comportament agregat; nu identifică un singur mecanism psihologic pentru fiecare investitor.
Dar pot avea motive bune să vând un câștigător?
Da. Nevoia de lichidități, schimbarea obiectivelor, nivelul riscului sau structura portofoliului pot justifica o vânzare. La fel, păstrarea unei investiții după o scădere poate avea argumente solide.
Întrebarea este cât de bine se sprijină decizia pe perspectivele actuale și pe obiectivele tale.
Prețul de cumpărare rămâne relevant pentru calcularea rezultatului și poate conta pentru costuri ori fiscalitate. Dar nu spune, singur, ce se va întâmpla de acum înainte.
Ce poți încerca
- Revezi motivul inițial al cumpărării. Mai este susținut de informațiile actuale?
- Evaluează perspectivele separat de rezultatul trecut. Ce riscuri și posibilități există acum?
- Aplică aceleași criterii câștigătorilor și pierzătorilor. Verifică dacă diferența vine din date sau din dificultatea de a accepta pierderea.
- Analizează rolul în întregul portofoliu. Include obiectivele, orizontul de timp și nevoile de lichiditate.
- Notează justificarea înainte să acționezi. „Aștept să revină la cât am plătit” merită completat cu argumente despre perspectivele investiției.
O întrebare de luat cu tine
Dacă nu aș deține deja această investiție, ce motive actuale aș avea să o includ în portofoliu?
Denumire și contexte
- Concept
- Efectul de dispoziție
- Termen în engleză
- Disposition effect
- Alte domenii
- Alegeri cotidiene și viitor