Cauți o carte care să te ajute să-ți organizezi mai bine timpul. Ai găsit două titluri și încă nu te-ai hotărât.
Apoi observi pe coperta unuia: „Bestseller”. Pe internet, mai mulți oameni spun că au cumpărat-o, iar doi colegi tocmai au comandat-o.
„Înseamnă că asta merită.”
O adaugi în coș înainte să citești cuprinsul sau câteva pagini. Nu ai aflat încă dacă răspunde dificultăților tale, dar alegerea începe să pară evidentă.
Ce anume ai evaluat: utilitatea cărții pentru tine sau numărul celor care au ales-o deja?
Ce se întâmplă în mintea ta
Efectul de turmă descrie tendința de a adopta o alegere, o opinie sau un comportament sub influența faptului că mulți alții îl adoptă.
Popularitatea poate deveni un indiciu de calitate: „Dacă atât de mulți oameni au ales asta, probabil au motive bune”. Cercetarea experimentală arată că informațiile despre alegerile celorlalți pot modifica alegerile pe care le facem noi.
În exemplul cărții, numărul cumpărătorilor îți poate influența preferința înainte să verifici conținutul.
Mai mult, popularitatea se poate alimenta singură: oamenii observă evaluările pozitive existente și contribuie, la rândul lor, cu evaluări favorabile. Un experiment online a identificat un asemenea efect după adăugarea aleatorie a unui vot pozitiv unor comentarii.
Unde îl mai poți întâlni
În grupul de prieteni, un serial devine subiectul tuturor conversațiilor. Îl începi și tu, deși genul nu te atrage în mod obișnuit.
La serviciu, mai multe echipe adoptă o aplicație. Te grăbești să o introduci și în echipa ta, înainte să clarifici ce problemă ar rezolva.
Într-o discuție online, o opinie are deja foarte multe aprecieri. Începe să ți se pară mai convingătoare înainte să examinezi argumentele.
Acestea sunt exemple ilustrative. Aceeași alegere făcută de mai multe persoane nu dovedește singură existența efectului de turmă: ele pot avea motive independente și bine întemeiate.
Este greșit să ținem cont de alegerile altora?
Nu. Experiențele celorlalți pot oferi informații utile. În plus, uneori vrei să vezi un serial tocmai ca să poți participa la conversațiile cu prietenii. Acesta este un motiv pe care îl poți identifica.
Merită însă să deosebești întrebările:
„Este populară?” „Este de bună calitate?” „Este potrivită pentru mine?”
Răspunsul la prima nu le stabilește automat pe celelalte două.
Ce știm din cercetare
Într-un experiment cu peste 14.000 de participanți, oamenii au putut asculta și descărca melodii necunoscute. Unii vedeau și numărul descărcărilor anterioare.
Influența socială a mărit diferențele de succes dintre melodii și a făcut rezultatele mai puțin previzibile între grupuri. Calitatea, estimată prin alegerile participanților care nu vedeau popularitatea, continua să conteze, dar nu explica singură succesul. Studiul privește o piață muzicală experimentală, nu toate alegerile cotidiene.
Ce poți încerca
- Stabilește criteriile înainte să consulți clasamentul. Ce vrei să îți ofere cartea, aplicația sau cursul?
- Caută motivele recomandărilor. „Mi-a fost utilă pentru că…” spune mai mult decât „toată lumea o cumpără”.
- Verifică potrivirea cu situația ta. Cei care recomandă opțiunea au nevoi și preferințe asemănătoare?
- Examinează direct, când poți. Citește câteva pagini, testează o demonstrație sau verifică programa.
- Observă motivul social al alegerii. Alegi pentru utilitate, pentru plăcerea unei experiențe comune sau pentru că popularitatea îți pare suficientă?
Aceste întrebări te ajută să înțelegi ce cântărește în decizie.
O întrebare de luat cu tine
„Dacă nu aș ști câți oameni au ales această opțiune, ce motive aș avea să o aleg?”
Denumire și contexte
- Denumire în psihologie
- Efectul de turmă / Efectul bandwagon
- Termen în engleză
- Bandwagon effect
- Îl mai întâlnești în
- informații și convingeri, muncă și învățare, relații și comunicare.
- Concepte înrudite
- Normele sociale; Efectul falsului consens; Biasul autorității.
Surse
- Salganik, M. J., Dodds, P. S. & Watts, D. J. (2006). Experimental study of inequality and unpredictability in an artificial cultural market. Science, 311(5762), 854–856.
- Muchnik, L., Aral, S. & Taylor, S. J. (2013). Social influence bias: A randomized experiment. Science, 341(6146), 647–651.