Imaginează-ți că echipa ta obișnuiește să rămână la birou după terminarea programului.
Ți-ai încheiat sarcinile, dar îți este greu să pleci primul. Nimeni nu ți-a cerut explicit să rămâi. Totuși, ai auzit remarci despre colegii care „rup ușa la ora fixă”.
Mai deschizi un document și rămâi încă o jumătate de oră.
Decizia ta ia în calcul și ce ar putea crede ceilalți despre tine.
Ce se întâmplă în mintea ta
Influența normelor sociale apare când ne orientăm comportamentul după așteptările reale sau presupuse ale unui grup. Putem urmări acceptarea sau evitarea dezaprobării.
Deutsch și Gerard au distins între influența normativă, legată de așteptările celorlalți, și influența informațională, prin care luăm judecata altora drept indiciu despre realitate. Cele două pot contribui la aceeași alegere.
În exemplul biroului, ai putea rămâne pentru a evita comentariile sau pentru că presupui că ceilalți știu despre o obligație pe care ai omis-o.
Unde o mai poți întâlni
- În familie: urmezi un traseu de viață deoarece pare singura variantă acceptată.
- În grupul de prieteni: participi la o cheltuială pe care nu ți-o dorești, ca să nu pari diferit.
- La muncă: eviți să formulezi o obiecție când acordul celorlalți pare deja stabilit.
- În comunități online: adopți tonul grupului, deși într-o conversație individuală ai vorbi altfel.
Aceste exemple sunt ipotetice. Adaptarea la un grup poate fi și deliberată, utilă și compatibilă cu valorile tale.
Ce știm din cercetare
Deutsch și Gerard au studiat influența socială folosind variante ale sarcinii de comparare a lungimii unor linii. Participanții întâlneau judecăți greșite susținute de ceilalți membri ai grupului experimental.
Chiar și în condiții anonime, care reduceau presiunea normativă, participanții făceau mai multe erori decât cei care judecau singuri. Rezultatul arată că influența grupului nu se reduce la dorința de a fi acceptat.
O meta-analiză realizată de Bond și Smith, cu 133 de studii din 17 țări, a identificat variații ale conformării în funcție de contextul cultural și istoric. Nu există un nivel fix de conformare valabil pentru toate grupurile.
Este greșit să ții cont de normele grupului?
Normele pot susține cooperarea, respectarea angajamentelor și grija față de ceilalți. Presiunea lor nu reprezintă, în sine, o eroare cognitivă.
Merită examinată atunci când ajungi să alegi împotriva propriilor limite sau când o așteptare presupusă nu poate fi discutată deschis.
Ce poți încerca
- Numește regula percepută. Ce crezi că „trebuie” să faci și de unde ai această impresie?
- Verifică așteptarea. Este o cerință explicită sau o presupunere?
- Clarifică motivul alegerii. Ești de acord, îți lipsesc informații sau încerci să eviți dezaprobarea?
- Formulează o limită concretă. De exemplu: „Mi-am încheiat sarcinile și plec la ora stabilită”.
O întrebare de luat cu tine
Dacă grupul ar accepta ambele variante, ce aș alege eu?
Denumire și contexte
- Concept
- Normele sociale
- Termeni în engleză
- Social norm pressure; Normative social influence
- Alte domenii
- Muncă și învățare; Imaginea despre mine; Bani și cumpărături
- Concepte conexe
- Conformismul; Ignoranța pluralistă; Biasul de răspuns
Surse
- Deutsch, M. și Gerard, H. B. (1955). A study of normative and informational social influences upon individual judgment. Journal of Abnormal and Social Psychology, 51(3), 629–636. Articol.
- Bond, R. și Smith, P. B. (1996). Culture and conformity: A meta-analysis of studies using Asch’s (1952b, 1956) line judgment task. Psychological Bulletin, 119(1), 111–137. Articol.