Imaginează-ți că participi la un atelier. La final, organizatorul îți întinde un formular și rămâne lângă tine în timp ce îl completezi.
Unele explicații au fost utile, dar ritmul a fost prea rapid și exercițiile nu ți s-au potrivit. Totuși, bifezi „Foarte mulțumit”.
Te gândești că omul s-a străduit și că ar fi neplăcut să îl dezamăgești. Formularul înregistrează aprecierea ta, dar și presiunea acelui moment.
Ce se întâmplă în mintea ta
Biasul de răspuns este un termen general pentru influențe sistematice care pot îndepărta răspunsurile de ceea ce întrebarea urmărește să măsoare.
Una dintre forme este răspunsul dezirabil social: prezinți lucrurile într-un fel care pare mai acceptabil pentru ceilalți. Cercetarea asupra întrebărilor sensibile arată că răspunsurile pot depinde de confidențialitate, de prezența unui intervievator și de consecințele anticipate ale dezvăluirii.
Există și alte mecanisme. Uneori, persoana este de acord cu afirmațiile fără să le analizeze suficient sau repetă aceeași opțiune într-un chestionar solicitant. Krosnick a descris asemenea strategii ca modalități de a reduce efortul necesar răspunsului.
Unde îl mai poți întâlni
- În formularele de feedback: evaluezi mai favorabil o experiență când persoana evaluată îți poate vedea răspunsurile.
- În chestionare despre obiceiuri: descrii mai degrabă cum ai vrea să te comporți decât ce ai făcut în perioada cerută.
- În sondaje lungi: începi să bifezi mecanic, fără să mai urmărești diferențele dintre întrebări.
- În discuții de grup: spui că ești de acord înainte să verifici dacă aceasta este și părerea ta.
Acestea sunt exemple ipotetice. Un răspuns convenabil social poate fi și sincer.
Ce știm din cercetare
Sinteza realizată de Tourangeau și Yan arată că raportarea inexactă a comportamentelor sensibile este influențată de situația în care sunt culese datele. Administrarea în privat și anumite forme de completare individuală pot reduce unele distorsiuni, fără să le elimine complet.
Modelul lui Krosnick subliniază și rolul dificultății întrebărilor, al capacității de procesare și al motivației de a răspunde atent. Nu toate răspunsurile inexacte au aceeași explicație.
Înseamnă că oamenii mint în chestionare?
Uneori, o persoană își poate modifica intenționat răspunsul. Alteori, întrebarea este ambiguă sau cere o estimare dificilă.
Înainte să interpretezi un scor ca pe o descriere completă a cuiva, merită să verifici ce i s-a cerut, cum a înțeles întrebarea și în ce condiții a răspuns.
Ce poți încerca
- Pornește de la exemple concrete. „Ce am făcut săptămâna trecută?” poate fi mai clar decât „Cum sunt eu în general?”.
- Observă răspunsul idealizat. Bifezi ce te descrie sau ce ți-ar plăcea să te descrie?
- Cere clarificări. Nu trebuie să ghicești sensul unei întrebări neclare.
- Când ceri feedback, lasă spațiu pentru critică. Evită să sugerezi că un anumit răspuns ar fi preferabil.
O întrebare de luat cu tine
Ce aș răspunde dacă nu ar trebui să impresionez, să protejez sau să mulțumesc pe nimeni?
Denumire și contexte
- Concept
- Biasul de răspuns
- Termen în engleză
- Response bias
- Alte domenii
- Relații și comunicare; Muncă și învățare; Imaginea despre mine
- Concepte conexe
- Dezirabilitatea socială; Tendința de a fi de acord; Normele sociale