Imaginează-ți că vrei să petreci mai puțin timp pe telefon seara.
Îl lași totuși lângă tine când începi să lucrezi. Notificările rămân pornite. Îți spui că nu ai nevoie să schimbi nimic: „Mă uit doar dacă este ceva important.”
După o oră, ai întrerupt lucrul de mai multe ori și ai petrecut douăzeci de minute într-o aplicație.
Când ai făcut planul, părea simplu să ignori telefonul. În momentul în care a vibrat, alegerea s-a simțit diferit.
Ce se întâmplă în mintea ta
În acest context, supraestimarea autocontrolului desemnează supraestimarea capacității de a controla impulsurile. Convingerea că vei rezista ușor poate influența situațiile în care alegi să intri: îți permiți mai multă expunere la tentație, pentru că nu o consideri o problemă.
În exemplul telefonului, poți verifica două lucruri separat: cât de hotărât ești să lucrezi și cât de potrivit este mediul pe care ți l-ai pregătit pentru asta.
Unde îl mai poți întâlni
- La cumpărături: intri într-o aplicație de reduceri „doar să te uiți”, deși încerci să limitezi cheltuielile.
- În timpul lucrului: păstrezi deschise paginile care te distrag, convins că nu le vei accesa.
- Seara: începi un episod foarte târziu, sigur că vei opri imediat după el.
- În organizarea timpului: accepți să începi o activitate captivantă chiar înaintea unei obligații, presupunând că te vei desprinde ușor.
Sunt exemple ipotetice ale unei estimări care merită confruntată cu experiența ta.
Ce știm din cercetare
Nordgren, van Harreveld și van der Pligt au investigat acest fenomen în patru studii publicate în 2009.
Într-un experiment, fumătorii care primiseră un feedback menit să le crească încrederea în autocontrol au ales să se expună unei tentații mai puternice într-o sarcină de abținere de la fumat.
Rezultatul susține ideea că propriile convingeri despre autocontrol pot modifica nivelul tentației acceptate. Cercetarea nu demonstrează că încrederea în sine este, în general, dăunătoare sau că rezultatele se aplică identic tuturor obiceiurilor.
Ar trebui să ai mai puțină încredere în tine?
Poți avea încredere în capacitatea ta de a găsi soluții și, în același timp, să iei în serios situațiile în care îți este greu.
Pentru exemplul telefonului, o întrebare practică ar fi: „Ce ar face mai ușor să îmi urmez intenția în următoarea oră?”.
Ce poți încerca
- Consultă istoricul real. Ce s-a întâmplat ultimele dăți când ai spus „doar cinci minute”?
- Modifică un element al mediului. Încearcă să lucrezi cu telefonul în altă cameră și observă diferența.
- Stabilește o limită concretă. Decide dinainte când începi, când te oprești și ce faci apoi.
- Pregătește un răspuns pentru momentul dificil. De exemplu: „Dacă vreau să verific aplicația, notez impulsul și revin după pauză.”
O întrebare de luat cu tine
Pe ce experiențe mă bazez când spun că voi rezista ușor?
Denumire și contexte
- Concept
- Supraestimarea autocontrolului
- Termen în engleză
- Restraint bias
- Alte domenii
- Bani și cumpărături; Muncă și învățare; Imaginea despre mine
- Concepte conexe
- Biasul proiecției; Biasul prezentului; Supraîncrederea
Surse
- Nordgren, L. F., van Harreveld, F. și van der Pligt, J. (2009). The restraint bias: How the illusion of self-restraint promotes impulsive behavior. Psychological Science, 20(12), 1523–1528. Articol.