Imaginează-ți că susții o prezentare care este primită foarte bine.
Îți spui: „M-am pregătit serios și am explicat clar.” Observi lucrurile pe care le-ai făcut bine și simți că aprecierea este meritată.
O lună mai târziu, o altă prezentare merge slab. De data aceasta, primele explicații sunt că publicul era dezinteresat, timpul prea scurt și sala nepotrivită.
Toate aceste lucruri pot fi adevărate. Dar ai verificat și pregătirea ta, așa cum ai făcut când rezultatul a fost bun?
Ce se întâmplă în mintea ta
Biasul de autoservire descrie tendința de a atribui rezultatele pozitive mai mult propriilor calități sau acțiuni decât pe cele negative.
O meta-analiză realizată de Mezulis și colaboratorii a identificat această asimetrie în numeroase eșantioane, cu diferențe importante între grupuri. Tendința este frecventă, dar nu apare în aceeași măsură la fiecare persoană sau în fiecare context.
În exemplul prezentării, întrebarea practică este dacă folosești aceeași grilă de analiză pentru ambele rezultate. Ai lua în calcul publicul și sala și când primești aplauze? Ai analiza pregătirea și când lucrurile ies slab?
Unde îl mai poți întâlni
- La muncă: succesul proiectului pare să confirme priceperea ta, iar dificultățile sunt explicate în principal prin greșelile altora.
- La învățare: un rezultat bun reflectă pregătirea, iar unul slab este pus imediat pe seama evaluării.
- În sport sau jocuri: victoria ține de strategie, înfrângerea de norocul adversarului.
- Într-o activitate comună: observi contribuția ta la reușită mai repede decât propriul rol în probleme.
Sunt exemple ipotetice. Fiecare explicație trebuie verificată în raport cu situația concretă.
Ce știm din cercetare
Meta-analiza lui Mezulis, Abramson, Hyde și Hankin a inclus 266 de studii. În ansamblu, participanții ofereau explicații mai favorabile propriei persoane pentru evenimentele pozitive decât pentru cele negative.
Amploarea tendinței varia, inclusiv în funcție de vârstă și de contextul cultural. Rezultatul descrie un tipar statistic și nu justifică etichetarea unei persoane pe baza unei singure reacții.
Dar uneori chiar este meritul tău sau vina împrejurărilor?
Desigur. O analiză echilibrată îți permite să recunoști atât competența și efortul propriu, cât și limitele situației.
Poți porni de la aceleași întrebări de fiecare dată: ce ai făcut tu, ce au făcut ceilalți și ce condiții au influențat rezultatul. Răspunsurile nu trebuie să împartă contribuțiile în mod egal.
Ce poți încerca
- Analizează și succesul, și dificultatea. În ambele cazuri, caută contribuții personale și factori de context.
- Numește acțiuni observabile. „Am verificat datele” este mai precis decât „Sunt foarte bun la asta”.
- Cere o perspectivă concretă. Întreabă ce a ajutat și ce ar merita schimbat.
- Alege ceva de păstrat și ceva de ajustat. Astfel, analiza poate duce la o decizie utilă.
- Aplică aceeași grilă celorlalți. Cum ai explica rezultatul dacă ar fi fost al unui coleg?
O întrebare de luat cu tine
Ce explicație aș lua în calcul dacă nu ar trebui să îmi apăr imaginea despre mine?
Denumire și contexte
- Concept
- Biasul de autoservire
- Termen în engleză
- Self-serving bias
- Alte domenii
- Muncă și învățare; Relații și comunicare; Informații și convingeri
- Concepte conexe
- Biasul de confirmare; Eroarea fundamentală de atribuire; Supraîncrederea
Surse
- Mezulis, A. H., Abramson, L. Y., Hyde, J. S. și Hankin, B. L. (2004). Is there a universal positivity bias in attributions? A meta-analytic review of individual, developmental, and cultural differences in the self-serving attributional bias. Psychological Bulletin, 130(5), 711–747. Articol.