Imaginează-ți că trebuie să evaluezi colaborarea cu un coleg pe parcursul unui an.
În ultimele două săptămâni a ratat două termene. Aceste episoade îți vin imediat în minte, iar prima concluzie este: „Nu prea te poți baza pe el.”
Când deschizi evidența proiectelor, imaginea devine mai amestecată: multe livrări la timp, câteva probleme mai vechi și o perioadă recentă dificilă.
Ultimele două săptămâni contează. Întrebarea este cât ar trebui să conteze într-o evaluare a întregului an.
Ce se întâmplă în mintea ta
În cercetarea memoriei, efectul de recență descrie avantajul pe care îl au adesea ultimele elemente ale unei serii la reamintirea imediată. De exemplu, după o listă de cuvinte, cele de la final pot fi mai ușor de recuperat decât cele din mijloc.
În judecăți și evaluări, recența se referă la situații în care informațiile prezentate mai târziu influențează mai puternic concluzia. Efectele ordinii depind de sarcină și de modul de prelucrare a informațiilor; ultimele informații nu domină automat orice evaluare.
Unde îl mai poți întâlni
- La finalul unei ședințe: îți amintești clar ultimele idei, dar omiți unele discutate la mijloc.
- În evaluarea unei experiențe: ultimul incident devine primul lucru pe care îl povestești.
- În relații: ultima ceartă îți colorează aprecierea unei perioade mai lungi.
- La compararea ofertelor: ultima prezentare rămâne mai vie decât cele văzute anterior.
Aceste situații sunt invitații la verificare, nu dovezi că evaluarea ta este greșită.
Ce știm din cercetare
În experimentele clasice ale lui Glanzer și Cunitz, introducerea unei activități de numărare între prezentarea listei și reamintire a redus avantajul ultimelor cuvinte. Rezultatul arată că efectul depinde de condițiile reamintirii.
Pentru formarea judecăților, modelul lui Hogarth și Einhorn explică efectele ordinii prin interacțiunea dintre caracteristicile sarcinii și strategiile de procesare. Rezultatele dintr-o sarcină de memorare nu trebuie transferate automat asupra tuturor deciziilor cotidiene.
Dar informațiile recente nu sunt uneori mai relevante?
Ba da. Dacă vrei să afli cum merge un proiect acum, situația din ultima săptămână poate spune mai mult decât cea de acum șase luni.
În exemplul evaluării anuale, poți păstra ambele perspective: performanța pe întregul an și eventualele semne ale unei schimbări recente.
Ce poți încerca
- Stabilește perioada evaluată. Judeci ultima săptămână, întregul an sau o tendință?
- Consultă însemnări din toată perioada. Nu te baza exclusiv pe ce îți vine repede în minte.
- Folosește aceleași criterii pentru toate opțiunile. Notează-le înaintea prezentărilor.
- Caută explicația schimbării. Ultimele incidente sunt excepții sau indică o problemă nouă?
O întrebare de luat cu tine
Acest lucru cântărește mult pentru că este relevant sau pentru că s-a întâmplat ultimul?
Denumire și contexte
- Concept
- Efectul de recență
- Termen în engleză
- Recency effect
- Alte domenii
- Relații și comunicare; Informații și convingeri
- Concepte conexe
- Efectul primarității; Efectul poziției seriale; Euristica disponibilității