În ultimele zile ai văzut mai multe postări despre colete pierdute sau livrate greșit. Una dintre povești avea și fotografii: un cadou aniversar ajuns la altă adresă.
Acum trebuie să trimiți un pachet.
„Sunt șanse mari să se piardă. Se întâmplă tot timpul.”
Poveștile îți vin imediat în minte. Dar nu știi câte colete au fost livrate în aceeași perioadă și câte dintre ele au avut probleme.
Ai exemple memorabile. Ai însă și o estimare a frecvenței?
Ce se întâmplă în mintea ta
Euristica disponibilității este o scurtătură prin care estimăm cât de frecvent sau probabil este un eveniment în funcție de cât de ușor ne vin în minte exemple relevante.
Această ușurință poate avea legătură cu frecvența reală, dar este influențată și de alți factori, precum caracterul memorabil al unei întâmplări sau expunerea recentă la ea. De aceea, estimarea poate deveni inexactă.
În exemplul coletului, întrebarea „Cât de probabilă este pierderea?” riscă să primească răspunsul la o întrebare mai simplă: „Cât de repede îmi amintesc un colet pierdut?”.
Unde o mai poți întâlni
Un coleg a făcut recent o greșeală care a provocat multă agitație. Când ești întrebat cât de des greșește, acea întâmplare îți apare imediat în minte și poate domina evaluarea întregii sale activități.
După o ceartă, îți amintești foarte ușor alte momente în care partenerul te-a întrerupt. Ajungi la „nu mă lasă niciodată să termin”, fără să verifici cât de bine descrie această concluzie conversațiile voastre în ansamblu.
Sau auzi frecvent povești despre oameni care au avut succes peste noapte. Începi să consideri acest parcurs obișnuit, deși nu cunoști numărul celor care au încercat fără să obțină același rezultat.
Acestea sunt exemple ilustrative. Faptul că o întâmplare este ușor de amintit nu dovedește că estimarea ta este greșită.
Este inutil să ne bazăm pe experiență?
Nu. Experiența poate oferi indicii valoroase. Evenimentele frecvente sunt adesea și mai ușor de amintit, ceea ce face această scurtătură utilă în multe situații.
Merită însă să verifici cât de reprezentative sunt exemplele tale. O poveste poate fi adevărată și importantă fără să descrie ceea ce se întâmplă de obicei.
În cazul coletelor, relatările despre probleme pot semnala ceva ce merită investigat. Singure, nu îți spun proporția livrărilor afectate.
Ce știm din cercetare
În experimentele lui Schwarz și ale colegilor, participanții care au rememorat șase exemple de comportament asertiv s-au evaluat drept mai asertivi decât cei cărora li se ceruseră douăsprezece. Găsirea celor douăsprezece exemple era mai dificilă.
Rezultatele sugerează că evaluarea poate depinde atât de ceea ce ne amintim, cât și de ușurința cu care ne amintim. Ele privesc sarcinile studiate, nu înseamnă că solicitarea mai multor exemple produce întotdeauna același efect.
Ce poți încerca
- Caută un reper numeric relevant. Câte cazuri au existat din total și în ce perioadă?
- Verifică independența exemplelor. Sunt întâmplări diferite sau aceeași poveste relatată în mai multe locuri?
- Întreabă-te de ce îți amintești ușor. Este ceva frecvent, recent, repetat sau deosebit de impresionant?
- Consultă o evidență mai largă. Pentru activitatea colegului, de exemplu, poți verifica rezultatele dintr-o perioadă, în loc să te bazezi pe incidentul recent.
- Păstrează loc pentru incertitudine. „Îmi amintesc câteva cazuri” este o concluzie diferită de „se întâmplă foarte des”.
Aceste întrebări te pot ajuta să examinezi estimarea înainte de a o transforma într-o certitudine.
O întrebare de luat cu tine
„Se întâmplă des sau doar îmi vine ușor în minte?”
Denumire și contexte
- Denumire în psihologie
- Euristica disponibilității
- Termen în engleză
- Availability heuristic
- Tip
- euristică — o scurtătură de judecată care poate fi utilă, dar poate produce și estimări inexacte.
- O mai întâlnești în
- relații și comunicare, muncă și învățare, imaginea despre mine, alegeri cotidiene și viitor.
- Concepte înrudite
- Biasul proeminenței; Efectul de recență; Eroarea ratei de bază.
Surse
- Tversky, A. & Kahneman, D. (1973). Availability: A heuristic for judging frequency and probability. Cognitive Psychology, 5(2), 207–232.
- Schwarz, N., Bless, H., Strack, F., Klumpp, G., Rittenauer-Schatka, H. & Simons, A. (1991). Ease of retrieval as information: Another look at the availability heuristic. Journal of Personality and Social Psychology, 61(2), 195–202.