Ai găsit o explicație foarte bună pentru o problemă. Ai citit-o, ai salvat pagina și ai continuat ce aveai de făcut.
Câteva zile mai târziu, cineva te întreabă cum funcționează acel lucru.
Îți amintești site-ul, aspectul paginii și folderul în care ai pus linkul. Explicația însă îți scapă.
În această situație imaginară, ai păstrat drumul spre informație mai bine decât informația propriu-zisă.
Uneori este suficient. Alteori ai nevoie să poți folosi ideea fără să o cauți din nou.
Ce se întâmplă în mintea ta
Efectul Google este asociat cu ideea că anticiparea accesului ulterior la informație poate schimba ce reținem: conținutul sau locul din care îl putem recupera.
Sparrow, Liu și Wegner au raportat rezultate compatibile cu această diferență în experimente despre memorare și stocarea informațiilor. Autorii au interpretat internetul ca pe o formă de memorie externă, la care putem apela.
În exemplul paginii salvate, întrebarea practică este ce urmăreai: să păstrezi o referință sau să înveți o explicație? Aceste obiective cer verificări diferite.
Unde îl mai poți întâlni
- Când înveți. Aduni materiale utile, dar nu verifici ce poți explica fără ele.
- La serviciu. Știi în ce document se află procedura, fără să îi reții pașii.
- În lectură. Salvezi multe articole și îți amintești mai ales unde le-ai întâlnit.
- În organizarea personală. Te bazezi pe calendar pentru programări și pe notițe pentru detalii.
Folosirea unor instrumente externe poate fi o alegere foarte potrivită. Exemplele nu indică automat o problemă de memorie.
Ce știm din cercetare
Lucrarea originală a inclus mai multe experimente, iar rezultatele ei trebuie diferențiate.
O replicare realizată de Hesselmann nu a găsit dovezi concludente pentru un rezultat specific: activarea automată a conceptelor despre internet după întrebări dificile, măsurată printr-o sarcină de tip Stroop. Această constatare nu testează direct toate rezultatele despre memorarea conținutului și a locului de stocare.
În alte experimente, Storm și Stone au găsit că salvarea unui fișier putea îmbunătăți memorarea informațiilor studiate ulterior, în anumite condiții. Sprijinul extern poate avea, așadar, și beneficii.
Înseamnă că internetul ne deteriorează memoria?
Aceste studii nu stabilesc o deteriorare generală a capacității de memorare. Ele investighează comportamente și rezultate în sarcini specifice.
Pentru pagina salvată, criteriul util este dacă poți face ceea ce îți propui. Dacă vrei doar să regăsești o sursă, un link bine organizat își poate îndeplini rolul. Dacă vrei să explici ideea într-o conversație, merită să verifici și înțelegerea.
Ce poți încerca
- Stabilește scopul. Vrei să reții, să înțelegi sau să poți regăsi?
- Închide sursa și explică ideea. Ce poți formula cu propriile cuvinte?
- Adaugă context linkului. De ce l-ai salvat și la ce întrebare răspunde?
- Aplică informația într-un exemplu. Unde ai folosi-o concret?
- Verifică accesul. Poți recupera materialul atunci când ai nevoie de el?
O întrebare de luat cu tine
Am învățat această idee sau am păstrat o cale de a o găsi?
Denumire și contexte
- Concept
- Efectul Google
- Termen în engleză
- Google effect
- Alte domenii
- Informații și convingeri; Alegeri cotidiene și viitor
Surse
- Sparrow, B., Liu, J., & Wegner, D. M. (2011). Google effects on memory: Cognitive consequences of having information at our fingertips. Science, 333(6043), 776–778. Articol
- Hesselmann, G. (2020). No conclusive evidence that difficult general knowledge questions cause a “Google Stroop effect”. A replication study. PeerJ, 8, e10325. Articol
- Storm, B. C., & Stone, S. M. (2015). Saving-enhanced memory: The benefits of saving on the learning and remembering of new information. Psychological Science, 26(2), 182–188. Articol