Un proiect întârzie. După ce termenul a fost depășit, problemele par evidente: prea multe sarcini, responsabilități neclare și prea puțin timp pentru verificări.
„Era clar că nu aveam cum să terminăm”, spune cineva.
Totuși, înainte de termen, aceleași informații coexistau cu alte posibilități: unele sarcini puteau merge mai repede, colegii promiseseră sprijin, iar proiectele anterioare fuseseră finalizate la timp.
În această situație imaginară, rezultatul cunoscut face ca una dintre variantele posibile să pară inevitabilă.
Ce se întâmplă în mintea ta
Biasul retrospectiv descrie tendința de a considera un eveniment mai previzibil după ce aflăm că s-a produs.
Cunoașterea rezultatului poate influența atât estimarea probabilității sale anterioare, cât și amintirea propriilor așteptări. Ajungem să credem că „știam de la început”, chiar dacă anticiparea noastră fusese mai nesigură.
Roese și Vohs descriu mai multe contribuții posibile: reconstruirea selectivă a informațiilor, ușurința cu care explicăm rezultatul și dorința de a vedea lumea ca fiind ordonată și previzibilă.
În exemplul proiectului, merită recuperate și motivele pentru care finalizarea părea posibilă atunci.
Unde îl mai poți întâlni
- După un examen. Răspunsul corect pare evident imediat ce îl vezi.
- După un rezultat sportiv. Semnele victoriei par clare, deși înainte existau argumente pentru ambele echipe.
- În relații. După o despărțire, fiecare dificultate trecută devine un indiciu al finalului.
- La evaluarea unei decizii. Un rezultat nefavorabil face riscul să pară mai ușor de anticipat decât fusese.
Aceste exemple invită la verificarea perspectivei de atunci. Unele rezultate chiar au fost anticipate corect.
Ce știm din cercetare
În experimentele lui Fischhoff, participanții primeau descrieri ale unor evenimente și evaluau probabilitatea unor rezultate posibile.
Cei informați că un anumit rezultat se produsese îl considerau ulterior mai probabil decât participanții care nu primiseră această informație. În plus, nu apreciau corect cât de mult le influențase judecata cunoașterea rezultatului.
Cercetările ulterioare au analizat mai multe forme ale biasului. A considera un rezultat previzibil, a-l considera inevitabil și a-ți aminti că l-ai anticipat sunt judecăți apropiate, dar distincte.
Dar dacă am spus dinainte că se va întâmpla?
O predicție consemnată înainte de eveniment este o informație relevantă. Contează însă cât de precisă era și cu ce grad de încredere fusese formulată.
„Există un risc” și „Sunt aproape sigur că proiectul va întârzia” sunt anticipări diferite.
Ce poți încerca
- Notează predicțiile înainte de rezultat. Include alternativele și incertitudinea.
- Păstrează informațiile disponibile atunci. Ce se știa și ce lipsea?
- Reconstruiește alte rezultate plauzibile. Cum s-ar fi putut desfășura lucrurile?
- Compară cu înregistrările. Mesajele și notițele pot verifica amintirea actuală.
- Caută lecții concrete. Ce semnal ar merita urmărit data viitoare?
O întrebare de luat cu tine
Cât de evident mi se părea acest rezultat înainte să știu că s-a produs?
Denumire și contexte
- Concept
- Biasul retrospectiv
- Termen în engleză
- Hindsight bias
- Alte domenii
- Imaginea despre mine; Muncă și învățare; Relații și comunicare
- Concepte conexe
- Biasul rezultatului; Biasul de confirmare; Iluzia validității
Surse
- Fischhoff, B. (1975). Hindsight ≠ foresight: The effect of outcome knowledge on judgment under uncertainty. Journal of Experimental Psychology: Human Perception and Performance, 1(3), 288–299. Articol
- Roese, N. J., & Vohs, K. D. (2012). Hindsight bias. Perspectives on Psychological Science, 7(5), 411–426. Articol