Auzi că o persoană a fost păcălită și a pierdut o sumă importantă.
Înainte să afli detaliile, îți vine un gând: „Trebuie să fi fost foarte neatentă. Mie nu mi s-ar întâmpla.”
Poate că există decizii care merită analizate. Dar încă nu știi ce informații avea persoana, cum a fost indusă în eroare sau ce condiții au contribuit.
În această situație imaginară, rezultatul nefavorabil începe să fie tratat ca o dovadă despre persoana căreia i s-a întâmplat.
Ce se întâmplă în mintea ta
Credința într-o lume dreaptă se referă la credința că există o corespondență între ceea ce merită oamenii și ceea ce li se întâmplă.
În teoria lui Lerner, suferința unei persoane nevinovate poate amenința această imagine despre lume. În anumite condiții, observatorul poate ajunge să o devalorizeze, păstrând astfel impresia unei ordini drepte.
Este una dintre explicațiile investigate pentru asemenea reacții. Cercetările ulterioare arată că devalorizarea victimei depinde de context și nu apare uniform.
Unde o mai poți întâlni
- În interpretarea dificultăților materiale. Presupui că ele reflectă automat efortul sau caracterul persoanei.
- După o nedreptate. Cauți imediat ce ar fi făcut persoana afectată pentru a ajunge acolo.
- În evaluarea succesului. Concluzionezi că rezultatul favorabil dovedește toate meritele pe care i le atribui.
- În propriile eșecuri. Un rezultat dureros devine un verdict despre valoarea ta.
Aceste exemple cer o analiză a informațiilor și a cauzelor, nu un verdict automat asupra observatorului.
Ce știm din cercetare
Lerner și Simmons au studiat reacțiile unor participante care observau o persoană despre care credeau că primește șocuri electrice. În anumite condiții, suferința observată era urmată de evaluări mai nefavorabile ale persoanei afectate.
Dawtry și colegii au analizat 55 de studii experimentale și au realizat două experimente suplimentare. Contextul cu impact emoțional mai puternic era asociat cu o devalorizare mai mare, deși comparațiile între studii includeau și diferențe legate de perioada publicării.
Rezultatele susțin importanța condițiilor în care apare reacția.
A dori dreptate și a presupune că lumea este dreaptă
Poți considera că oamenii ar trebui tratați corect și, în același timp, să recunoști că rezultatele includ hazard, constrângeri și acțiunile altora.
În exemplul pierderii banilor, poți investiga cum s-a produs situația fără să deduci că persoana merita ce i s-a întâmplat.
Ce poți încerca
- Separă rezultatul de merit. Ce dovedește efectiv evenimentul?
- Verifică informațiile disponibile atunci. Ce știa și ce putea face persoana?
- Explorează contextul. Ce rol au avut circumstanțele și acțiunile altora?
- Observă concluzia liniștitoare. Ideea că „mie nu mi se poate întâmpla” este susținută de dovezi?
- Revino la nevoia concretă. Ce ar ajuta persoana și ce se poate învăța din situație?
O întrebare de luat cu tine
Încerc să înțeleg ce s-a întâmplat sau să păstrez impresia că asemenea lucruri li se întâmplă doar celor care le merită?
Denumire și contexte
- Concept
- Credința într-o lume dreaptă
- Termeni în engleză
- Just-world hypothesis; Belief in a just world
- Alte domenii
- Relații și comunicare; Imaginea despre mine
- Concepte conexe
- Eroarea fundamentală de atribuire; Biasul retrospectiv; Biasul rezultatului
Surse
- Lerner, M. J., & Simmons, C. H. (1966). Observer’s reaction to the “innocent victim”: Compassion or rejection? Journal of Personality and Social Psychology, 4(2), 203–210. Articol
- Dawtry, R. J., Callan, M. J., Harvey, A., & Gheorghiu, A. I. (2020). Victims, vignettes, and videos: Meta-analytic and experimental evidence that emotional impact enhances the derogation of innocent victims. Personality and Social Psychology Review, 24(3), 233–259. Articol