Primești un tabel și trebuie să grupezi câteva înregistrări.
Îți amintești o formulă pe care ai folosit-o într-un proiect anterior. O adaptezi, repari o eroare, mai adaugi o condiție. După douăzeci de minute, încă lucrezi la ea.
Un coleg se uită la cerință și întreabă: „Nu ar fi suficient să sortezi tabelul după această coloană?”
În această situație imaginară, problema avea o rezolvare simplă. Tu începuseși însă să rezolvi o altă problemă: cum să faci metoda cunoscută să funcționeze din nou.
Ce se întâmplă în mintea ta
Efectul Einstellung apare când o soluție familiară sau o abordare deja activată împiedică descoperirea unei alternative mai bune.
Experiența îți oferă un punct de pornire. Uneori, acel punct de pornire îți orientează atât de puternic atenția încât continui să cauți în aceeași direcție, chiar dacă ai vrea să explorezi și altceva.
În exemplul tabelului, întrebarea inițială era „Cum grupez aceste date?”. Pe parcurs, ea a devenit „Cum adaptez formula aceasta?”. Merită observat momentul în care instrumentul ales începe să redefinească problema.
Unde îl mai poți întâlni
- La serviciu. Adaptezi un proces vechi înainte să verifici dacă noua cerință îl mai justifică.
- La învățare. Încerci să aplici aceeași formulă tuturor exercițiilor care seamănă la suprafață.
- În organizare. Reconfigurezi în detaliu un plan existent, fără să mai examinezi alte variante de structură.
- În rezolvarea problemelor tehnice. Revii la intervenția care a funcționat ultima dată, deși situația actuală poate avea altă cauză.
Aceste exemple invită la verificarea abordării. Refolosirea unei metode eficiente este adesea o alegere bună.
Ce știm din cercetare
Bilalić, McLeod și Gobet au studiat efectul în probleme de șah. O soluție familiară putea împiedica jucătorii experimentați să găsească una mai bună.
Urmărirea mișcărilor ochilor a arătat că atenția rămânea orientată spre elementele asociate primei soluții, chiar când jucătorii declarau că încearcă alte variante. Studiul susține un rol al atenției în acest blocaj; nu stabilește că orice dificultate de a schimba metoda are aceeași explicație.
Ar trebui să renunți la metodele care funcționează?
O metodă cunoscută poate economisi timp și poate produce rezultate excelente. Căutarea unei alternative are și ea un cost.
Pentru o sarcină minoră, o soluție suficient de bună poate fi alegerea potrivită. Pentru o problemă importantă sau pentru una care se complică neașteptat, merită să verifici dacă abordarea inițială te mai ajută.
Ce poți încerca
- Rescrie obiectivul fără numele metodei. Ce rezultat trebuie obținut?
- Formulează o a doua abordare. Fă asta înainte să investești mult în rafinarea primei.
- Verifică presupunerile transferate. Ce era adevărat în problema veche, dar poate nu mai este aici?
- Cere o perspectivă independentă. Prezintă cerința înainte să explici soluția ta.
- Stabilește un moment de reevaluare. Dacă metoda devine tot mai complicată, revino la obiectiv.
Aceste întrebări sunt instrumente de reflecție, fără garanția că elimină blocajul.
O întrebare de luat cu tine
Ce aș încerca dacă metoda pe care o cunosc nu ar fi disponibilă?
Denumire și contexte
- Concept
- Efectul Einstellung
- Termeni în engleză
- Einstellung effect; Mental set
- Alte domenii
- Alegeri cotidiene și viitor; Informații și convingeri
- Concepte conexe
- Fixitatea funcțională; Legea instrumentului; Biasul de confirmare
Sursă
- Bilalić, M., McLeod, P., & Gobet, F. (2008). Why good thoughts block better ones: The mechanism of the pernicious Einstellung (set) effect. Cognition, 108(3), 652–661. Rezumat și acces la lucrare