Înveți câteva cuvinte într-o limbă străină și îți propui să le mai repeți o dată.
Ai putea reveni la ele foarte curând sau ai putea lăsa un interval mai mare. În ambele variante, numărul reluărilor este același.
Ce diferă este momentul lor.
Dacă vrei să folosești cuvintele mâine, ai un anumit obiectiv. Dacă vrei să le păstrezi disponibile peste câteva luni, întrebarea despre programul de repetare se schimbă.
În acest exemplu, planificarea învățării include și durata dintre întâlnirile cu materialul.
Ce se întâmplă în mintea ta
În studiul memoriei, efectul intervalului privește influența unor intervale mai scurte sau mai lungi între episoadele de învățare.
Este apropiat de efectul spațierii. O distincție folosită în cercetare compară:
- Spațierea: reluări consecutive față de episoade separate.
- Decalajul: episoade deja separate, dar cu intervale diferite între ele.
Sinteza lui Cepeda și a colegilor arată că intervalul dintre sesiuni și intervalul până la testare contribuie împreună la rezultatul final.
Pentru exemplul cuvintelor, merită stabilit când vei avea nevoie să le folosești.
Unde îl mai poți întâlni
- În pregătirea pentru examene. Alegi când să revii la un capitol deja studiat.
- În învățarea unei limbi. Organizezi reluările vocabularului.
- În formarea profesională. Planifici revenirea la informații între sesiuni.
- În învățarea personală. Decizi când să verifici ce ai păstrat dintr-un material.
Aceste situații diferă prin conținut, nivelul inițial de învățare și obiectiv. Un singur calendar nu le acoperă automat pe toate.
Ce știm din cercetare
Meta-analiza lui Cepeda și a colegilor din 2006 a examinat 317 experimente, inclusiv efectele spațierii și ale decalajului. Intervalul asociat cu retenția maximă tindea să crească odată cu intervalul până la testare.
Într-un studiu ulterior, peste 1.350 de participanți au învățat informații, le-au reluat după intervale diferite și au fost testați ulterior. Creșterea pauzei îmbunătățea inițial performanța, apoi o putea reduce. Intervalul cel mai potrivit depindea de momentul testării.
Deci o pauză mai lungă este întotdeauna mai bună?
Rezultatele indică o relație cu limite: prelungirea intervalului poate ajuta până la un punct, iar intervalele prea mari pot reduce beneficiul.
Pentru propriul plan, urmărește ce poți recupera și cât trebuie reînvățat. Datele dintr-o anumită sarcină experimentală nu oferă singure un program personal exact.
Ce poți încerca
- Stabilește orizontul. Când vei avea nevoie de informație?
- Programează revenirea. Alege un moment concret pentru reluare.
- Verifică înainte să recitești. Ce poți reproduce fără sursă?
- Ajustează după rezultat. Ce ai reținut și ce ai uitat?
- Păstrează evidența simplă. Notează data, intervalul și rezultatul verificării.
O întrebare de luat cu tine
Când ar trebui să revin la această informație pentru a o putea folosi atunci când voi avea nevoie de ea?
Denumire și contexte
- Concept
- Efectul intervalului (Lag effect)
- Termen în engleză
- Lag effect
- Alte domenii
- Alegeri cotidiene și viitor; Informații și convingeri
- Concepte conexe
- Efectul spațierii; Efectul nivelurilor de procesare; Efectul de recență
Surse
- Cepeda, N. J., Pashler, H., Vul, E., Wixted, J. T., & Rohrer, D. (2006). Distributed practice in verbal recall tasks: A review and quantitative synthesis. Psychological Bulletin, 132(3), 354–380. Articol
- Cepeda, N. J., Vul, E., Rohrer, D., Wixted, J. T., & Pashler, H. (2008). Spacing effects in learning: A temporal ridgeline of optimal retention. Psychological Science, 19(11), 1095–1102. Articol